Dinogeția, cetatea de la Dunăre unde azi mergi pentru istorie, vin, mâncare dobrogeană dar găsești și misterul craniilor din oale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La câteva ore de București există un colț de Dobrogea în care poți înghesui într-un singur weekend aproape 2.000 de ani de istorie, o cetate romano-bizantină, unul dintre cele mai stranii cimitire despre care s-a scris în România, Munții Măcinului, vin de podgorie și mâncare dobrogeană. Punctul de plecare este Dinogeția, cetatea de lângă Garvăn, ridicată într-un loc strategic al Dunării și locuită în mai multe epoci. De aici, traseul poate continua spre Culmea Pricopanului, Cerna, Niculițel, Isaccea și Noviodunum. Iar excursia nu trebuie făcută cu sandvișul de acasă: în zonă găsești puncte gastronomice locale, preparate din pește, pastramă și plăcintă dobrogeană, dar și crame unde istoria poate fi continuată cu un pahar de vin.

Din București, direct spre o cetate ascunsă lângă Dunăre

Pentru un weekend de două zile, traseul poate începe dimineața devreme din București și continua spre Brăila-Măcin-Garvăn-Dinogeția. Avantajul acestei variante este că, după vizitarea cetății, rămâi în nordul Dobrogei și poți construi întreaga excursie în jurul Măcinului, fără să cobori până la Tulcea decât dacă ai la dispoziție încă o zi.

Dinogeția se află la aproximativ 5 kilometri nord-vest de satul Garvăn, comuna Jijila, județul Tulcea. Situl este cunoscut și sub numele de Bisericuța-Garvăn și se află într-o zonă care în Antichitate avea o importanță strategică uriașă. Dunărea reprezenta deopotrivă frontieră militară, cale comercială și rută de comunicație.

Pentru două zile, traseul poate fi împărțit simplu: în prima zi, București-Brăila-Măcin-Dinogeția-Garvăn/Jijila-Măcin, iar în a doua zi, Măcin-Munții Măcinului-Culmea Pricopanului-Cerna sau Niculițel-cramă-București.

Dinogeția, locul în care se suprapun mai multe lumi

Dinogeția nu este o cetate care a apărut și a dispărut într-o singură perioadă istorică. Situl păstrează vestigii romane din secolele I–III, fortificații și construcții din secolele IV–VI, precum și o importantă locuire medievală, în special din secolele X–XII.

În epoca romană târzie, Dinogeția a devenit o puternică fortificație de frontieră. Arheologii au identificat aici zidul de incintă, Poarta Mare, via principalis, una dintre principalele artere ale cetății, un praetorium, locuințe de tip domus, bazilică, necropolă și alte construcții.

Privind ruinele de astăzi trebuie să faci un mic exercițiu de imaginație. Aici nu existau numai soldați. În jurul garnizoanei trăiau familii, meșteșugari, agricultori, pescari și negustori, iar pe Dunăre circulau mărfuri, oameni și trupe.

Creștinismul și-a lăsat și el urmele la Dinogeția

Una dintre cele mai interesante componente ale sitului este cea creștină. Documentația arheologică menționează o bazilică paleocreștină din perioada romano-bizantină, dar și o biserică bizantină aparținând locuirii medievale.

De altfel, numele de Bisericuța, sub care este cunoscut locul, nu este întâmplător. În interiorul fostei cetăți au fost descoperite vestigiile unei mici biserici bizantine. Imaginea spune aproape singură povestea Dinogeției: o comunitate medievală și-a ridicat lăcașul de cult printre zidurile unei fortificații construite cu multe secole înainte.

Dincolo de ziduri se afla o întreagă lume

Dinogeția nu se termina la zidul cetății. În zona extra muros, adică în afara fortificației, au fost identificate urmele unei așezări, structuri defensive, morminte și necropole din diferite perioade.

În împrejurimile Garvănului există și alte vestigii romane. La Mlăjitul Florilor au fost identificate, de exemplu, terme romane din secolele II–III.

Așadar, în Antichitate nu priveai o cetate izolată într-un pustiu, ci un peisaj locuit și intens folosit.

Și tocmai în afara zidurilor începe una dintre cele mai tulburătoare povești asociate Dinogeției.

Misterul craniilor îngropate în oale

Potrivit unui articol publicat de Adevărul în 2020, în apropierea cetății ar fi fost descoperit, în urmă cu câteva decenii, unul dintre cele mai neobișnuite cimitire de pe teritoriul României. Membrii unor școli arheologice de vară care cercetau împrejurimile ar fi găsit într-o zonă plină de fragmente ceramice mai multe vase de lut aproape întregi. În interiorul lor se afla câte un craniu uman.

Descoperirile ulterioare ar fi arătat că nu era vorba despre un caz izolat, ci despre o zonă funerară în care existau numeroase asemenea recipiente. Articolul vorbește chiar despre sute de vase. Prima explicație a fost una care pare desprinsă dintr-un film.

„Prima ipoteză a fost că ar fi vorba de un ritual îngrozitor, poate de origine getică, implicând sacrificii umane”, declara pentru publicație profesorul de istorie Radu Dragomir, care spunea că fusese student în perioada respectivelor cercetări.

De ce ar fi fost puse capetele morților în vase

Explicația prezentată ulterior de profesor este și mai neobișnuită. Unele comunități antice ar fi considerat esențial ca mortul să fie îngropat în pământul natal, pentru ca sufletul să-și găsească liniștea.

Numai că exista o problemă foarte practică. Soldații mureau în campanii militare, negustorii călătoreau la sute de kilometri de casă, iar bolile puteau ucide un om departe de comunitatea sa. Transportarea întregului cadavru pe distanțe mari, mai ales vara, era extrem de dificilă.

Potrivit mărturiei unui specialist, s-ar fi recurs astfel la o soluție care astăzi pare macabră.

„Mortului i se scoteau inima şi i se tăia capul. În cele două locuri se presupunea că se află sufletul. Apoi, căpăţâna şi inima erau băgate în vase din lut, care erau apoi sigilate bine cu mai multe straturi de ceară de albine şi de untură de porc”, spunea profesorul Dragomir.

Povestea trebuie însă prezentată cu o rezervă importantă. Documentația arheologică oficială consultată confirmă existența mormintelor și necropolelor în zona extra muros a Dinogeției, dar nu oferă în materialul consultat această explicație spectaculoasă privind sutele de cranii, inimile și recipientele sigilate.

Ce vezi astăzi la Dinogeția

Dinogeția nu este genul de obiectiv unde cineva a reconstruit zidurile până la acoperiș și a pus soldați romani de plastic la intrare. Aici trebuie să „citești” ruinele.

Poți urmări zidul de incintă și turnurile, zona Porții Mari și structurile din interior. Inventarul oficial al sitului include praetorium, castellum, bazilică, via principalis, Poarta Mare, zidul de incintă, locuințe de tip domus și necropolă.

Tocmai lipsa urbanizării masive din jur contribuie la atmosfera locului. Dinogeția nu are celebritatea Histriei, însă aici poți sta lângă un zid romano-bizantin și, după câțiva pași, să ajungi la urmele unei biserici ridicate într-o altă lume, la secole distanță.

După romani și bizantini, vine vremea mesei

Dacă tot ai ajuns în nordul Dobrogei, ar fi păcat ca experiența gastronomică să însemne primul fast-food întâlnit în drum.

Bucătăria zonei înseamnă pește, borș de pește, saramură, carne de oaie, pastramă, tochitură și plăcintă dobrogeană, la care se adaugă influențele comunităților care au trăit aici de-a lungul timpului: grecești, turcești și tătărești.

În Măcin există variante simple precum Istanbul Măcin, Terasa Cu Covrigi sau Restaurant Silfar. Pentru cine vrea însă ca masa să fie parte din excursie, există o variantă mai interesantă.

Claudia din Cerna și mâncarea din gospodărie

În Cerna funcționează Punctul Gastronomic Local Claudia din Cerna, aflat pe Strada Traian nr. 64 și inclus în recomandările turistice ale zonei Măcin. Un punct gastronomic local se potrivește mult mai bine cu filosofia acestui weekend decât un restaurant generic. Ideea este tocmai să descoperi mâncare pregătită în gospodărie și legată de specificul locului.

În plus, Cerna se află foarte bine poziționată pentru continuarea excursiei prin Munții Măcinului.

Rezervarea sau măcar un telefon înainte este însă o idee bună. Un punct gastronomic local nu funcționează neapărat după logica unui restaurant urban în care intri oricând și găsești masă.

Vinul de Măcin și Pivnița lui Terente

După mâncare vine una dintre surprizele plăcute ale nordului Dobrogei: vinul. Măcinul și Niculițelul sunt incluse în Ruta Vinului și a Mierii, iar în zonă există posibilitatea organizării unor degustări. Documentația turistică menționează Crama Măcin, Crama Dobrogeană și Pivnița lui Terente. În cadrul degustărilor pot fi prezentate soiurile de vin, tehnicile de producție, servirea și asocierea vinului cu mâncarea.

Iar Pivnița lui Terente are un avantaj greu de egalat la capitolul poveste. Este legată de zona Carcaliu, de unde provenea celebrul Terente, supranumit „regele bălților”. Așa că într-o singură zi poți trece de la romani și bizantini la povești cu Terente, cu un pahar de vin dobrogean în față.

În Măcin apare și Crama Alcovin, însă pentru turist este de preferat să fie verificată în avans posibilitatea unei degustări organizate, în locul unei vizite spontane la o unitate de producție.

Niculițel, varianta pentru cei care vor vin și răsfăț

Dacă excursia are trei zile și vinul ocupă un loc important în plan, Niculițel este o alegere foarte bună pentru a doua noapte. Aici intrăm în cunoscuta podgorie Sarica-Niculițel, una dintre zonele viticole importante ale Dobrogei. Pentru vizite și degustări este recomandată programarea prealabilă.

Există și Pensiunea Crama Pivnițele Niculițel, care combină exact lucrurile de care ai nevoie după o zi de plimbare: cazare și posibilitatea unei experiențe legate de vin. Informațiile găsite pentru pensiune indicau șapte camere duble, restaurant, bucătărie și parcare.

Avantajul este evident: după degustare nu mai trebuie să te urci la volan.

Unde dormi dacă rămâi lângă Dinogeția

Pentru un weekend de numai două zile, varianta practică este Măcin sau Greci. Oferta turistică locală include în Măcin Pensiunea Turist, Casa Nor de Rouă, Pensiunea Silfar și Casa Amalia, iar în Greci există pensiuni și variante de camping.

Silfar are avantajul practic de a combina cazarea cu restaurantul.

Alegerea depinde, în fond, de ce vrei să primeze: Măcin pentru istorie și munte, Niculițel pentru istorie, vin, mâncare și o seară mai relaxată.

A doua zi urcăm în Munții Măcinului

Dimineața celei de-a doua zile poate fi rezervată Culmii Pricopanului, una dintre cele mai spectaculoase zone ale Munților Măcinului.

Contrastul este extraordinar. Cu o zi înainte te plimbi printre zidurile unei cetăți romano-bizantine de pe Dunăre, iar dimineața următoare intri într-un peisaj de stâncă, culmi joase și panorame largi.

După traseu, cobori spre Cerna pentru prânz, iar după-amiaza poate fi rezervată unei crame. Astfel, weekendul rămâne relaxat și nu se transformă într-o cursă în care petreci mai mult timp uitându-te la ceas decât la locurile prin care treci.

Cu trei zile la dispoziție, traseul devine și mai spectaculos

Dacă poți pleca de vineri, merită să extinzi excursia. Vineri, traseul poate fi București – Măcin – Dinogeția, cu cazare în Măcin.

Sâmbătă, dimineața poate fi dedicată Culmii Pricopanului, apoi Cerna pentru mâncare dobrogeană și după-amiaza unei crame sau Pivniței lui Terente. Seara poți rămâne în Măcin sau continua spre Niculițel.

Duminică, traseul poate lega Niculițelul de bazilica paleocreștină, apoi Isaccea și Noviodunum, iar dacă timpul permite, excursia poate continua până la Tulcea.

Combinația Dinogeția-Noviodunum este deosebit de interesantă, pentru că începi să vezi cetățile nu ca pe niște obiective izolate, ci ca pe componente ale unei lumi organizate în jurul Dunării și ale sistemului defensiv al frontierei.

Ultima oprire poate fi pentru pește la Tulcea

Dacă traseul ajunge până la Tulcea, finalul firesc este o masă cu pește.

Una dintre variante este Ivan Pescar, iar pentru o atmosferă tradițională poate fi luat în calcul și Ca odinioară.

Astfel, un traseu pornit de la o cetate aproape uitată de lângă Dunăre ajunge să cuprindă într-un singur weekend romani, bizantini, un cimitir misterios, Munții Măcinului, sate dobrogene, pește, pastramă, vin și povești cu Terente.

Pentru două zile, formula cea mai echilibrată rămâne Dinogeția – Măcin – Culmea Pricopanului – Cerna – cramă, cu o noapte în Măcin. Pentru trei zile, merită adăugate Niculițel-Isaccea-Noviodunum-Tulcea, cu a doua noapte în zona Niculițel.

Dinogeția devine astfel mai mult decât destinația unei excursii. Devine pretextul perfect pentru a descoperi o bucată de Dobrogea pe lângă care mulți români trec fără să știe câte povești, gusturi și locuri spectaculoase se ascund acolo.

CITEȘTE ȘI:  Românii au murit aici pentru Independență, dar puțini mai ajung să vadă locul! Pleven, city-break-ul care îți dă fiori

Weekend la Budapesta cu bani de-o escapadă, nu de-o avere! Tren de noapte, băi termale și gulaș cât cuprinde